Start @HackTM 2016

Prezentare oferita participantilor la HackTM 2016.

Descrierea nevoii

Cand oamenii se intalnesc si iau decizii cu privire la viitorul lor colectiv avem in fata activitatea politica de baza a umanitatii.
Este democratia definita ca auto-guvernare: oameni care decid ei insisi pentru viitorul comunitatii pe care o formeaza impreuna.

– Identificarea si numirea corecta a problemei,
– inventarierea perspectivelor din care  problema poate fi abordata ,
– listarea actiunilor concrete ce pot fi intrepinse pentru rezolvarea problemei,
– anticiparea rezultatelor actiunilor posibile si compararea avantajelor si dezavantajelor pentru fiecare ditre ele,
sunt tot atatea elemente ale procesului de deliberare colectiva ce pregatesc decizia politica a grupului.

Pentru ca deliberarea sa fie productiva, oamenii care dialogheaza trebuie sa fie informati corect asupra naturii problemei, a ramificatiilor ei si a modului in care aceasta afecteaza toate grupurile interesate.

In vederea asigurarii unei deliberari care sa produca o decizie politica viabila, dialogul trebuie pregatit si facilitat.

Asociatia Pro Democratia face parte din reteaua internationala a unei fundatii americane care dezvolta si testeaza o astfel de modalitate de facilitare a deliberarii ce contine toate etapele: de la identificarea problemei, pana la elaborarea raportului comun a sute de forumuri deliberative realizate pe tema respectivei probleme.

Etapa pregatitoare – cea de circumscriere a problemei (“naming and framing”) – este realizata de catre experti, dar cu input masiv din partea publicului larg.
Ea cuprinde:

“Background research” – pentru a decide daca un anumit subiect indeplineste conditiile pentru a fi dezbatuta in formatul de forum deliberativ.
“Gathering public concerns” – pentru a surprinde problema in toata complexitatea ei, asa cum este perceputa de catre persoanele afectate din toate grupurile demografice si sociale.
“Grouping like concerns” bazat pe “values and things held valuable” de catre cei care au oferit input asupra problemei.
“Describing the approaches” – ofera (daca este bine realizat procesul) un o viziune suficient de complexa si obiectiva a problemei incat sa permita un dialog orientat spre solutii.

Pana acum, din cate cunosc, acest proces de “issue framing” este realizat exclusiv “manual”: intalniri face-2-face, cu markerul pe white-board.

Aplicatia a carei realizare o propun la HackTM 2016, ar deveni primul instrument online de creare a ghidurilor tematice pentru organizarea de forumuri deliberative.
In Romania suntem foarte putine persoane (4-5) care am exersat pana acum conceperea ghidurilor pe aceasta metodologie, si suntem imprastiati in orase diferite (Cluj, Bucuresti, Timisoara).
Acest instrument online, prin caracterul sau delocalizat, ne-ar permite sa administram multiple procese de “issue framing” avand ca rezultat un numar mai mare de ghiduri tematice pentru forumuri deliberative pe care sa le organizam in Romania.

 


Descrierea aplicatiei

Procesul de “naming and framing” al unei probleme (sau “issue framing” pentru “public deliberation”) are ca prima faza identificarea “issue”-ului.

Dupa ce respectiva tema/problema a fost stabilita de catre experti pentru a fi atacata, urmeaza doua etape care fac obiectul propriu-zis al aplicatiei:

1. “Concerns gathering” – in care oamenii (sute, mii) isi ofera inputul asupra problemei.
2. “Concerns clustering” –  in care expertii agrega pe categorii tematice “concerns”-urile pana la nivelul a trei, maxim patru, “approach”-uri.

* * *

Inainte de a intra in aspectele tehnice ale site-ului fac o paranteza de exemplificare a ce reprezinta aceste “approach”-uri la care trebuie sa se ajunga (exemplul este pura inventie).

Sa zicem ca tema aleasa spre dezbatere este problema abuzului de droguri. Iar, in urma miilor de contributii de la public, expertii au ajuns la trei abordari ale problemei din trei perspective diferite, care reusesc sa acopere exhaustiv si complementar toate “concerns”-urile exprimate in faza anterioara:

1. Abuzul de droguri este o problema de criminalitate si legalitate.
2. Abuzul de droguri este o problema medicala si de sanatate publica.
3. Abuzul de droguri este o problema economica si de etica sociala.

Niciuna dintre aceste “approach”-uri nu reprezinta in sine o solutie la problema, ci doar ofera perspective diferite din care problema poate fi abordata.
Listarea acestora si tratarea lor pe rand ofera un cadru de dialog organizat in jurul problemei, dar totusi perfect obictiv, fara sa orienteze mascat procesul spre o anumita directie preferentiala de actiune.

Trecand pe rand prin cele trei optiuni, participantii la forum discuta asupra actiunilor posibile induse de catre specificul fiecarei abordari. Analizeaza pentru fiecare avantajele, dezavantajele si “tradeoffs”-urile.

Fac o analiza grosiera rapida pe scheeletul celor trei:
(1) Drogatii sunt persoane are incalca legea prin aceea ca disturba comunitatea in numeroase feluri. De aceea ei trebuie extrasi din societate si reabilitati prin sistemul penitenciar.
(2) Abuzul de substante stupefiante primar este o probelma medicala a celor care il practica iar ei ar trebui tratati in primul rand ca niste pacienti ce necesita vindecare, nu precum niste criminali ce trebuie pedepsiti.
(3)  Abuzul de droguri scoate persoana din circuitul economic si social productiv. De aceea societatea este pagubita in investitia ei pe care a facut-o in aceasta persoana, iar principala grija ar trebui sa fie reintegrarea cat mai rapida a persoanei in “the matrix”.

Participantii la forum nu sfarsesc prin a alege unul sau altul dintre “approach”-uri, ci convin asupra unui inventar mixt de posibile actiuni ale caror beneficii sunt valorizate pozitiv de catre grup si, in acelasi timp, ale caror “tradeoff”-uri sunt acceptabile pentru cvasi-majoritate.

Inchid paranteza exemplului.

* * *

Pornind de la cele doua functiuni cu care au de a face expertii – “concerns gathering” si “concerns clustering” – site-ul ar trebui sa se sprijine pe o baza de date in care sa existe tabele pentru urmatoarele categorii de informatii:

concern (input direct de la useri)
(cu posibilitatea de a anexa explicatii si argumente)

tag (grupeaza concern-urile dupa “keywords”)
(cu posibilitatea argumentarii din partea celui care taguie)

cluster (grupeaza tagurile in “main groups”)
(cu descriere – oferita de expert)

approach (grupeaza clusterele in “options”)
(cu descriere – oferita de expert)

Tehnic, cu exceptia primei categorii care este input de baza (pe baza de form), restul sunt acordare de taguri pentru agregarea informatiei pe trei niveluri: tag, cluster si approach.

Un aspect caruia ii acord mare importanta este display-ul.
De pilda, in schema grafica de ansamblu, intre concerns si taguri as vedea o corespondentza cromatica, iar intre tag-cluster-approach o relatie de proximitate fizica.

Ar fi multe aspecte tehnice de analizat si stabilit, dar nu intru in detaliu in ceea ce le priveste. Enumar insa cateva pentru a avea pregatit un inventar de pornire:

– inputul public sub forma de concerns sa fi insotit de ce alte informatii ale celui care le ofera? Oras? e-mail? sa trebuiasca sa se logheze pe platforma?

– unui concern sa i se poata atribui unul sau mai multe taguri? din experientza stiu ca acest lucru apare relativ frecvent in practica, adica o anumita situatie sa aibe mai multe cuvinte cheie (ex: acordarea de mita in administratia publica poate fi taguita atat ca o problema de “integritate-coruptie” cat si ca o chestiune de “mentalitate”). as merge asadar pe varianta in care “expertii” (adminii forumului) sa poata seta ei in fiecare nou proces numarul de taguri pe care il poate purta un concern.

– un anumit concern sa poata fii splituit de catre admini, atunci cand se observa ca inputul respectiv a tratat mai multe chestiuni concomitent.

– diversele posibilitati de display: cand faci click pe un tag sa iti listeze toate concernurile taguite, cand faci click pe un cluster sa iti listeze tagurile, cand faci click pe un approach sa iti listeze concernus-urile grupate sub el, cand faci click pe un concern sa iti prezinte toata linia apartenentei la tag(uri), cluster si approach etc.

– cine face “concerns clustering”-ul? doar expertii/adminii sau si publicul? Eu as merge pe varianta colaborativa deschisa, dar cu posibilitate de override final in mana adminilor.

Leave a Reply